De ce cascam?

Toată lumea cască și uneori chiar și gândul la căscat ne poate determina să o facem. De ce cascam? Și ce este căscatul? Durează în jur de șase secunde, inspiri profund, expiri rapidi, te strâmbi iar ochii strâns închiși pot să lăcrimeze un pic. Căscăm atunci când suntem obosiți sau plictisiți, iar acest obicei pare a fi “contagios” pentru persoanele din jurul nostru care preiau căscatul în mod bizar imediat. Iar la întrebarea de ce cascam au fost date multe explicații de-a lungul timpului, dar puține au fost dovedite. Pe cât de banal este căscatul și cauzele sale, pe atât de puține lucruri se cunosc cu certitudine despre acesta, rămânând probabil un mit că ar semnala întotdeauna nevoia de somn, dar și un subiect de studiu pentru cercetători.

De ce apare căscatul?

Explicat științific, căscatul este un act reflex motor involuntar, care constă dintr-un inspir profund și lung, prin gura larg deschisă, însoțit adesea de o emisiune laringiană zgomotoasă, de mișcări de întindere ale membrelor și trunchiului și uneori de contracția tensorului timpanului, lăcrimare, terminându-se printr-o expirație mai scurtă, uneori zgomotoasă și ea.

După unele estimări, se poate întâmpla să căscăm de zece ori pe oră, deși mult mai des dimineața devreme și seara târziu. De ce cascam? Pentru că suntem obosiți, plictisiți sau organismul încearcă să transmită ceva? Este adevărat unii oamenii cască adeseori când se pregătesc să meargă la culcare seara, însă este la fel de adevărat că se întâmplă dimineața la trezire și de câteva ori în timpul zilei, în funcție de o serie de factori, precum gradul de atenție sau concentrare, și se poate chiar, să caști când vezi pe altcineva căscând.

Studiul cauzelor căscatului a început cu foarte mult timp în urmă, aproape cu 2500 de ani, atunci când Hipocrate a emis primele păreri referitoare la de ce cascam. El credea că oamenii cască în special pentru a elibera aerul încărcat cu toxine, observând că fenomenul pare legat de episoade febrile. Alte teorii cu privire la utilitatea căscatului au fost emise pe la începutul secolului XIX, stipulându-se faptul că atunci când căscăm o facem pentru a aduce în organism o cantitate mai mare de oxigen, în timp ce eliminăm dioxidul de carbon. Și acest lucru a fost infirmat de faptul că, totuși, nu căscăm mai des sau mai rar în funcție de calitatea aerului inspirat.

La întrebarea de ce cascam, căscatul a mai fost asociat cu multe din stările pe care le trăim zilnic, cea mai frecventă fiind starea de plictis. Conform unui studiu efectuat în 1986 s-a demonstrat că un grup de studenți a căscat semnificativ de mai multe ori când li s-au arat imagini cu pasteluri colorate, decât atunci când au urmărit videoclipuri cu muzică rock.

Cele mai recente cercetări arată, totuși, că fenomenul în sine este legat de temperatura creierului. Astfel, diferitele acțiuni pe care le efectuăm în timpul zilei, stresul și suprasolicitarea duc la o încălzire a creierului. Prin căscat, prin aportul de aer adus de o inspirație puternică, urmată de o expirație puternică, se reușeste să se realizeze o termoreglare eficientă cu scăderea temperaturii. Cu alte cuvinte, căscatul are rolul de a regla termic, iar inspirația puternică, urmată de expirație duce la răcirea creierului și reglarea temperaturii.

Atunci când ești obosit creierul tău încetinește, provocând scăderea temperaturii acestuia.
Atunci când ești plictisit creierul nu se simte stimulat și începe să încetinească, provocând o scădere a temperaturii.
Văzând pe altcineva căscând, când te afli în același mediu cu acesta, ești expus la aceeași temperatură.

Un alt motiv pentru care este posibil să căscăm este că poate corpul nostru vrea să se trezească. Mișcarea ajută la întinderea plămânilor și a țesuturilor acestora și permite corpului să-și flexeze mușchii și articulațiile. De asemenea, poate forța sângele spre față și creier pentru a crește atenția.

De ce este căscatul contagios?

Pentru că întrebarea de ce cascam nu s-a lămurit definitiv, s-a încercat în numeroase teorii și studii, evaluarea fenomenului de contagiozitate, pornindu-se de la faptul că un grup de oameni și chiar de animale pot începe să caște la vederea altor persoane sau imagini care fac același lucru.

Cel mai relevant studiu, cel din 2004, a evaluat contagiozitatea căscatului la un grup de cimpanzei, babuini și macaci cu rezultate foarte interesante comparabile cu cele obținute pe grupuri de oameni. Această „contagiozitate” ar putea fi o programare genetică de dinaintea apariției omului pe pământ. Se pare că babuinii aveau un ritual al căscatului prin care era indicat faptul că e vremea de culcare. Babuinul șef era cel care încheia ritualul printr-un căscat în forță.

La fel se întâmplă și cu animalele de casă, în special câinii care încep să caște la auzul stăpânului care doarme profund. Uneori se întâmplă să căscăm doar gândindu-ne la fenomenul în sine, citind sau vorbind despre acesta.

O posibilă explicație se bazează pe fenomenele de empatie, dar studii și mai recente au arătat că mai relevantă este vârsta. Astfel, s-a demonstrat că persoanele sub 25 de ani cască semnificativ de mai multe ori comparativ cu cele peste 50 de ani, în momentul în care privesc imagini cu alte persoane căscând. Însă, nici acest aspect nu este semnificativ din punct de vedere statistic pentru a stipula o teorie unanim acceptată privind transmiterea căscatului.

Sfaturi pentru un somn odihnitor

În mod normal, căscatul este un proces normal, dar poate surveni și în mod patologic, mai ales atunci când apare în mod excesiv. Căscatul excesiv este căscatul ce apare mai mult de o dată pe minut. Deși acest exces este de obicei atribuit unei persoane plictisite sau somnolente, specialiștii afirmă că poate fi și un simptom al unei probleme medicale de bază. De aici și importanța răspunsului de ce cascam? În aceste situații căscatul nu apare singular, ca simptom unic, ci doar întregește tabloul clinic, având un aport scăzut în stabilirea unui diagnostic. Foarte rar, prezența căscatului a fost legată de o anumită medicație și, mai rar, de modificările de temperatură ale corpului.

Specialiștii nu cunosc încă motivele exacte ale căscării excesive. Cu toate acestea, este cunoscut faptul că somnolența și oboseala sunt factori ce duc frecvent la căscat. De aceea, înainte de a ne întreba de ce cascam și a ne duce la medic, este bine să ne asigurăm că beneficiem de un somn odihnitor și adecvat.

Somnul este o nevoie fiziologică de bază, la fel de necesară ca apa și mâncarea, fără de care nu putem exista.

Obiceiurile de somn sănătoase și, implicit, o bună igienă a somnului, pot face o mare diferență în calitatea vieții, de aceea o rutină sănătoasă de somn este ca o rețetă garantată pentru un somn odihnitor și te va face să te simți excelent atât fizic cât și mental. Pentru a obține un somn mai odihnitor ar trebui să adoptăm un program regulat de somn și să ne reglăm ceasul biologic, să reducem nivelul de stres, să optăm pentru o dietă adecvată, să facem mișcare zilnic, să practicăm tehnici de relaxare înainte de culcare și să ne pregătim dormitorul pentru somn. Pentru un somn odihnitor este importantă alegerea unei saltele confortabile, a pernelor potrivite, a pilotelor și lenjeriei de pat care să îți creeze condiții de confort și relaxare maximă. de ce cascam te ajută să acorzi importanța cuvenită somnului tău pentru o odihnă sănătoasă și te ajută să găsești resurse de calitate pentru a-ți asigura un somn odihnitor.